“Dacă vii la mine ca o victimă, nu te voi susține.
Dar dacă vii la mine cu curajul de a păși prin durerea care te macină.
Te voi pune în foc, te voi dezbrăca și te voi așeza pe pământ.
Te voi îmbăia cu ierburi, te voi purifica și vei vomita furia și întunericul din tine.
Îți voi lovi corpul cu ierburi de leac și te voi așeza în iarbă cu fața către cer.
Apoi îți voi sufla în creștetul capului pentru a curăța vechile amintiri care te fac să repeți aceleași comportamente.
Voi sufla peste gâtul tău pentru a elibera nodul care nu te lasă să vorbești.
Voi sufla peste inima ta pentru a alunga frica departe de tot unde să nu te găsească.
Voi sufla peste plexul tău solar pentru a stinge focul iadului pe care îl porți înauntru și vei cunoaște pacea.
Voi sufla foc peste buricul tău pentru a arde atașamentele și iubirea pe care nu ai primit-o.
Voi sufla departe iubirile care te-au părăsit și copiii care n-au mai venit.
Voi sufla peste inimă să te fac cald și să reaprind dorința de a simți, de a crea și de a o lua de la început.
Voi sufla forță peste vaginul sau penisul tău, să curăț această ușă a sexului care duce la sufletul tău.
Voi sufla departe gunoiul care s-a adunat încercând să iubești ceea ce nu voia să fie iubit.
Voi folosi mătura, buretele și cârpele și voi curăța toată amărăciunea din interiorul tău.
Voi sufla peste mâinile tale ca să distrugi legăturile care te țineau să nu creezi.
Voi sufla peste picioarele tale pentru a șterge urmele pline de praf ale pașilor tăi ca să nu te mai întorci niciodată în acel loc rău.
Îți voi întoarce corpul pentru ca fața ta să sărute pământul.
Voi sufla peste coloana ta vertebrală ca să îți crească puterea și să te ajute șă umbli drept.
Și apoi te voi lăsa să te odihnești.
După aceea vei plânge și după ce vei plânge, vei dormi,
Și vei visa vise minunate și pline de sens,
iar când te vei trezi eu te voi aștepta.
Îți voi zâmbi și îmi vei zâmbi înapoi
Și îți voi oferi mâncare pe care o vei mânca cu plâcere, gustând din viață și îți voi mulțumi.
Pentru că ceea ce îți ofer astăzi, mi-a fost și mie oferit atunci când întunericul sălășluia în mine.
Și după ce m-am vindecat, am simțit întunericul plecând și am plâns.
Apoi vom păși împreună și îți voi arăta grădina mea și plantele și te voi duce înapoi la foc.
Și vom vorbi într-o singură voce, binecuvântați de pământ.
Și vom striga pădurii dorințele inimii tale.
Și focul ne va asculta și va șopti ecoul vorbelor și vom crea împreună speranță.
Și munții ne vor asculta și vor șopti ecoul vorbelor și vom crea împreună speranță.
Și râurile ne vor asculta și vor șopti ecoul vorbelor și vom crea împreună speranță.
Și vântul ne va asculta și va șopti ecoul vorbelor și vom crea împreună speranță.
Și apoi ne vom înclina în fața focului și vom chema toți gardienii vizibili și invizibili.
Și le vom mulțumi tuturor.
Și îți vei mulțumi ție.
Și îți vei mulțumi ție.
Și îți vei mulțumi ție.”
Părintele Deheleanu Cristian
